Legislație și Administrație

Actul de justiție în mediul economic

În prezent, actul de justiție în mediul economic este încă tributar unui concept învechit care pune accent în special pe coerciția individuală și mai puțin pe recuperarea prejudiciilor împreună cu aplicarea de pedepse demotivante, date sub formă de penalități de plată care să fie de câteva ori mai mari decât prejudiciul creat.

Conform acestei orientări, statul, atunci când ar fi păgubit, ar avea mult mai mult de câștigat financiar dacă în loc să priveze de libertate un cetățean, l-ar obliga să achite o notă de plată costisitoare, calculată în funcție de prejudiciul cauzat prin acțiunile sale. În schimb, privarea de libertate trebuie să fie măsura care va fi luată abia în cazul persoanelor care recidivează prin încălcarea obligațiilor sau aduc prejudicii financiare în mod repetat.

 De asemenea, ar trebui să fie schimbată și filozofia de administrare a statului român. Dacă vrem într-adevăr ca economia românească să meargă bine, treguie să regândim filozofia de administrare a statului român, mai ales în privința raporturilor dintre stat și contribuabili. În acest sens, legislația românească ar trebui să fie construită într-un nou spirit, în care statul să fie exemplu de urmat, iar principiul fundamental în momentul stabilirii coerciției pentru nerespectarea unei legi să fie acela că un contribuabil este bun platnic.

Mai mult, orice lege ar trebui să cuprindă înainte de sistemul de coerciție, un sistem stimulativ ca nouă abordare menită să creeze o nouă atitudine, fiindcă acum statul și contribuabilul sunt situați pe poziții antagonice. Statul are puterea dar nu este corect în raport cu partenerul său contribuabil și, automat, la orice nouă prevedere legislativă, implicit măsură coercitivă, la nivelul contribuabililor se activează un sistem de autoapărare și eschivă.

Ei bine, acest lucru trebuie schimbat și va fi schimbat numai dacă va fi aplicat principiul puterii exemplului, în care statul să fie primul care respectă legile în vigoare și, în cazul în care greșește față de contribuabili, plătește și el penalități și majorări.

De exemplu, acest lucru se întâmplă deja la vecinii de la sud de Dunăre în cazul restituirii TVA. Legislația din Bulgaria prevede că dacă statul nu se încadrează în termenul stabilit, acesta e bun de plată cu majorări și penalități. În aceste condiții, contribuabilii bulgari sunt mult mai relaxați și au o mult mai mare încredere în stat.

     Iată deci că o astfel de măsură este posibilă, numai că în România nu s-a dorit implementarea ei.

Nu ai drepturi pentru a publica.