Factorul politic

Un mediu politic bolnav

 factorul politicStatul român este administrat ineficient și este complet nefuncțional, din cauza faptului că el încă are la bază un mediu politic învechit, organizat pe principiul conducerii centralizate.

Altfel spus, mediul politic românesc este o construcție din anii 1950-1970 și poate fi comparat ca eficiență și realizări, de exemplu, cu celebra Dacia 1100, o mașină care, indiferent câte readaptări, modernizări, reconfigurări i-am aduce, nu va mai putea fi competitivă nici măcar cu cel mai puțin performant automobil fabricat după anul 2000.

Tocmai de aceea, mediul politic, în ansamblul său, indiferent de culoare, este o masă amorfă de orgolii fără viziune și incapabile de a crea și a insufla populației un minimum de speranță și de încredere în deciziile luate.

 

Practic, populația nu se mai simte reprezentată de oamenii politici, care mai degrabă pun interesul individual înaintea celui colectiv, uitând sau ignorând mandatul comunității de a lupta pentru aceasta și a o reprezenta. Astfel, populația a ajuns să aibă o lipsă acută de încredere față de mediul politic post-decembrist, și dacă vorbim despre politicieni și partide care au fost sau se află la putere, dar mai ales dacă vorbim de viitorii politicieni sau viitoarele partide care vor ajunge la putere.

Pierderea constantă și consistentă de credibilitate în ochii populației în ceea ce privește tot ceea ce înseamnă mediul politic are la bază o mulțime de factori determinanți dintre care amintesc doar câțiva:

  • așezarea intereselor personale și a celor de partid înaintea intereselor naționale;
  • lipsa soluțiilor economice formulate, implementate și asumatede partidele aflate la putere;
  • amestecul ideologiilor de partid și imposibilitatea diferențieriivalorilor politice;
  • transformarea disputelor politice în război politic;
  • lipsa de integritate a liderilor politici actuali, aceștia fiind șantajabili și astfel dependenți de fluxurile de susținere -financiară sau electorală- venită din partea baronilor locali;
  • riscul permanent al formării unor sisteme mafiote cu accentetotalitariste;
  • riscul apariției organizațiilor regionale incontrolabile de statulromân (riscul de formate a unor formațiuni de tip „stat în stat");
  • ura, ranchiuna și răzbunarea au fost transformate în reperele valorice ale mediului politic românesc.

Astfel, alegerile politice de orice fel, prin rata mare de absenteism, sunt momentele care oglindesc cel mai bine pierderea încrederii populației în reprezentanții colectivității. În aceste condiții, atunci când cetățenii refuză să mai meargă la vot, spunând că oricum nu au pe cine alege întrucât toți politicienii sunt la fel, este momentul de cumpănă al unei democrații, pentru că în această situație începe să pândească de după colț peri-colul totalitarismului.

Așa se face că, din moment ce mediul politic românesc este aceleași de aproximativ 65 de ani, el trebuie scos la pensie, structurile de administrare a statului român având nevoie de un mediu politic nou, funcțional și adaptat cerințelor actuale.

Nu ai drepturi pentru a publica.