factorul politicStatul român este administrat ineficient și este complet nefuncțional, din cauza faptului că el încă are la bază un mediu politic învechit, organizat pe principiul conducerii centralizate.

Altfel spus, mediul politic românesc este o construcție din anii 1950-1970 și poate fi comparat ca eficiență și realizări, de exemplu, cu celebra Dacia 1100, o mașină care, indiferent câte readaptări, modernizări, reconfigurări i-am aduce, nu va mai putea fi competitivă nici măcar cu cel mai puțin performant automobil fabricat după anul 2000.

Tocmai de aceea, mediul politic, în ansamblul său, indiferent de culoare, este o masă amorfă de orgolii fără viziune și incapabile de a crea și a insufla populației un minimum de speranță și de încredere în deciziile luate.

Modelul pragmatic desemnează o nouă manieră de concepere și de asumare a deciziilor politice. Acest model pragmatic se bazează pe un fundament democrati deoarece respectă consensul obținut prin discuție și prin confruntarea argumentelor. Astfel, rezultatul final duce la cea mai bună decizie care poate fi luată la acel moment, în circumstanțele date, decizie care răspunde cel mai bine cerințelor socio-economice ale societății.

Mediul politic în ansamblul său a reușit cea mai proastă „performanță” în ultimii 25 de ani: să se autodecredibilizeze. În prezent, partidele și politicienii sunt blamați pe bună dreptate din cauza incapacității de a crea politici publice care să îmbunătățească viața oamenilor, iar acest lucru se întâmplă, după cum spuneam, din cauza aplicării unui sistem politic vechi.

Un stat de drept nu poate fi construit de un mediu politic „bolnav” și neperformant. De aceea este absolut necesar și trebuie acceptat faptul că factorul politic, în ansamblul său, are nevoie de o construcție nouă.