Articole

2015-2016, încă doi ani irosiți. Când s-ar putea relua reformele în România?

La scara istoriei încă doi ani pierduți nu înseamnă nimic. Poticnelile noastre pe drumul modernizării, însă, tind să devină simptome ale unei neputințe cronice de a ne confrunta cu ”destinul înapoierii”. Dacă am fi sinceri cu noi, am admite că aderarea la Uniunea Europeană, pe lângă beneficiile minimale asociate apartenenței la un club select, ne-a adus și o stare de lâncezeală și automulțumire. E confortul celui care s-a urcat pe platforma ultimului vagon și se lasă purtat pe cărările unei istorii care i s-a promis a fi glorioasă. Să mergi însă în același tren cu Franța, Olanda și Germania, într-o anumită direcție, nu înseamnă că vei călători în aceleași condiții și la aceeași clasă cu francezii, germanii sau olandezii. Înseamnă că poate unii dintre noi vor avea șansa să circule liber între vagoane, înseamnă că, la un moment dat, ne vom plăti masa la vagonul restaurant în aceeași monedă ca și francezii și germanii, dar nimic mai mult. Ultimul vagon e totuși ultimul vagon.

Strategia Europa 2020 e prea puțin pentru ce are nevoie România. Bilanțul intermediar arată că obiectivele s-au dovedit nerealiste și că, foarte probabil, strategia are nevoie de revizuiri serioase. Chiar și așa, Strategia Europa 2020 nu poate înlocui un Proiect Național. Ea reduce decalaje, dar nu schimbă fundamental ierarhii. Secretul salturilor istorice e ceva mai subtil. Când ceilalți bat pasul pe loc, tu trebuie să găsești resursele pentru sărituri spectaculoase. Vreți dovada? E chiar sub ochii noștri, ne privește pe noi, dar nu prea am bagat de seamă. În clasamentul competitivității globale România a sărit în ultimul an de zile 17 locuri, de pe locul 76 pe locul 59 (din 144 de țări (STUDIU). 

Cum am reușit această performanță? Se pare că am excelat la câțiva piloni pe care se sprijină definiția competitivității: inovare, eficiența piețelor, stat de drept și piața muncii. Privind mai în detaliu, poza ultimului an arată cam așa: companiile românești au crescut alocările pentru cercetare și dezvoltare, avem mai mulți oameni de știință și ingineri la dispoziție, avem politici agricole mai echilibrate între interesele contribuabililor, consumatorilor și producătorilor, procedurile vamale s-au mai simplificat, piața nu este dominată doar de câteva grupuri de afaceri, companiile sunt mai orientate spre consumator și legile anti-monopol se dovedesc mai eficiente.

Citește mai mult pecontributors.ro
26 ianuarie 2015

Nu ai drepturi pentru a publica.